Cocktail habotnic cu iz de ploaie

Povestea unei zi „aranjata” de Dumnezeu (ca cica asa e dat sa fie, cum auzim in fiecare zi in autobuz de la tinere in varsta). O dimineata tumultoasa de vineri m-a dus fortat cu gandul la cel la care ma gandesc doar cand ma uimeste cineva sau ceva prea mult si trebuie sa exclam acea vorba: „OMG!”. Pe langa faptul ca m-am trezit prea dimineata pentru un sfarsit de saptamana mult dorit, am dat peste ceva care mi-a dat slow. Am reusit sa-mi vad, pana la urma de tabieturile mele pana sa ajung la serviciu, dupa ora programului, bineinteles. Nu e de mirare, caci deseori se gaseste ceva care sa ma impiedice sa ajung la ora stabilita undeva. Ei, nu ar mai fi interesant daca neprevazutul s-ar petrece cu voia mea.

Un drum la farmacie, plus alte mici noduri de pe parcursul unei ore din dimineata aceasta, m-au facut sa inteleg ca lumea gandeste multicolor si ” cu multi sarituri”. Precipitatiile le-au creat mari probleme multora, de orice fel. Farmacista i-a urat, printre altele, „drum bun” si „Dumnezeu e mare (?)” unei prietene-cliente de cel putin 10 ori in 10 minute, in timp ce eu asteptam la rand.

Probabil din cauza radiatiilor despre care povestesc prea multi oameni… „televizati”. Dar ce radiatii? Cine si ce sa mai inteleaga din aceasta „minune” data de la „Dumnezeu”? Primesc sfaturi de cateva zile sa-mi pun o palarie pe cap ca-mi intra radiatiile in par…. OMG!!! Si nu mai ies. OMG!!! Mai grav este ca ploaia ajuta radiatiile sa se lipeasca in par.. Din nou, OMG!!! E clar. Nu e vina mea ca uneori inteleg ce vreau, dar ce aud de ceva timp nu vreau sa aud!!! S-asaza „nebunia sfanta” peste toti cei care l-au inteles pe Nostradamus? Sigur ca „aventura dumnezeiasca” este lunga si multi au parte de ea…

Ploua. Am luat repede un taxi sa ajung rapid la locul de truda. Nu inchid bine portiera, il zaresc pe sofer ca isi face semnul crucii. Hmm… am zis: „cred ca s-a rugat sa nu ploua si spre Copou, ca sa nu-si murdareasca prea tare masina”. De unde? A ridicat volumul casetofonului… atunci am inteles ca el era in church-car. O voce de gay ii indemna pe crestini sa se milostiveasca etc… Soferul asculta o  slujba la Radio Trinitas. Dar eu ce vina aveam? Milostivul din trafic nu ezita ca din minut in minut sa-si mai fac semnul crucii la volan. La 9.15 am scapat de Dumnezeu. De atunci nu am mai auzit nimic de El.

Published in: on aprilie 15, 2011 at 9:44 pm  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://adaluca.wordpress.com/2011/04/15/cocktail-habotnic-cu-iz-de-ploaie/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un comentariu